Mic experiment cu oxihidrogen PDF Imprimare Email

sigla_micaVa prezentam un mic experiment de producere a  oxihidrogenului pe care l-am realizat din urmatoarele motive:

1.    Pentru a arata cat de usor poate fi incercat de fiecare in parte un experiment asemanator si a vedea clar ca aceasta tehnologie de producere a oxihidrogenului este viabila;

2.    Pentru arata faptul ca oxihidrogenul produce explozie/implozie in interactiunea cu focul si astfel oricine poate deduce faptul ca acesta este un aditiv la combustibil sau chiar un combustibil(sunt foarte multe demonstratii pe internet despre cum se construieste o celula si cum functioneaza, producand clar oxihidrogen in diverse cantitati si avand diverse randamente; mai putine sunt insa demonstratiile in care se si arata clar ce anume se intampla cu acesta in prezenta focului, putand astfel sa va da-ti seama ce se intampla atunci cand acesta este introdus in combustia unui motor pe benzina sau diesel, in amestec cu un combustibil sau nu)

3.    Pentru a starni curiozitatea celor care nu au auzit de aceasta tehnologie iar celor care au auzit si inca nu cred ca asa ceva este posibil sau nu au avut posibilitatea sa veda in realitate aceasta(astfel aici vor vedea cat de usor poate fi realizat un astfel de experiment, in care sa veda clar cum se produce oxihidrogenul si cum reactioneaza cu focul).

Vrem sa precizam de la inceput faptul ca nu am urmarit nici un fel de randament. Stim bine ca au demostrat de atatea ori altii, au realizat si stabilit clar anumite caracteristici ale celulelor de oxihidrogen. Se cunosc aceste informatii si oricine le poate accesa pe internet in diverse site-uri de profil. Un astfel de catalog al celulelor de oxihidrogen de diferite marimi si caracteristici gasiti pe site-ul PanaceeaUniversity.

JavaScript is disabled!
To display this content, you need a JavaScript capable browser.


In acest filmulet puteti observa cum reactioneaza oxihidrogenul produs(desi foarte putin in comparatie cu o celula performanta) in prezenta focului. Am legat micile bucati de film facute din cand in cand de la inceputul experimentului. Astfel vedeti la inceput ca se produce mai putin oxihidrogen si reactia lui la foc este mai slaba. In timp insa dupa cateva minute(aproximativ 20 min) se poate observa cum se produce mai mult oxihidrogen si pe langa aceasta se produce o spuma si bule pe langa placi, bule in care se capteaza oxihidrogen. Mai jos gasiti explicatii de ce am ales anumite placi, o anumita substanta pentru electroliza si altele. Spre sfarsitul acestui filmulet vedeti cum deja oxihidrogenul care se strange in acele bule are o putere marita in contactul cu focul creand o explozie/implozie destul de evidenta.

Acum sa vedem ce materiale am folosit si cum anume am facut. Placile folosite in numar de patru sunt din aluminiu, acestea fiind recuperate de la un aparat electronic stricat. Am optat pentru aluminiu dupa ce am incercat mai multe materiale: otel, cupru si altele. De ce? Pentru ca am folosit la electroliza sare de bucatarie(NaCl) in ideea de a face experimentul cat mai simplu si cu materile pe care fiecare le poate gasi acasa sau in alta parte foarte usor. Stim ca electroliza cea mai performanta se realizeaza cu otel de calitate(316 sau macar 304L) si cu soda caustica(KOH) ca substanta care se amesteca cu apa distilata pentru electroliza. La acest experiment am folosit apa simpla cu sare(o anumita cantitate, aproximativ 4 lingurite la 1 L de apa), tot pentru a fi cat mai simplu. Se poate folosi pentru o mai buna calitate a electrolizei si a oxihidrogenului(se stie ca de fapt in functie electrozi si altele se formeaza o combinatie de gaze de O si H, care au fost denumite generic oxihidrogen; la fel se considera ca oxihidrogenul cel mai pur se obtine respectand strict anumiti parametrii si acesta se numeste gaz Brown insa nu a fost revendicat permanent) apa fiarta si lasata la racit, apa care este aproape de calitatea apei distilate.

JavaScript is disabled!
To display this content, you need a JavaScript capable browser.


La inceputul acestui al doilea filmulet am apropiat camera de zona placilor unde se produce oxihidrogenul si iese din apa pentru a se auzi aceasta. Dupa mai multe incercari cu diverse materiale cum am mentionat si diverse substante(bicarbonat, antigel, etc) am observat ca placile de aluminiu impreuna cu apa cu sare reactioneaza astfel producand spuma respectiva si bulele de langa placi unde se acumpuleaza oxihidrogenul. Am considerat ca este mai usor astfel si mai simplu sa aratam direct cu ajutorul unei brichete cum reactioneza in prezenta focului. La fel stim ca placile se corodeaza (mai putin totusi decat cele de otel sau cupru) in apa cu sare(de aceea se foloseste KOH pentru ca nu corodeaza placile). Spuma respectiva si bulele au retinut cat de cat oxihidrogenul( gazele de H si O in diferite combinatii) si au ajutat la ceea ce am vrut sa aratam. Cu toate acestea se poate observa ca mult gaz se pierde(H este foarte volatil) si am apreciat ca in acele bule se retinea din cand in cand poate doar 30% din cat se producea.

Filmuletul este la fel facut din mai multe bucati mai mici. Le-am aranjat cum am crezut ca este mai usor pentru a explica si a fi intelese. Am folosit un adaptor de laptop pentru a avea curent electric de 12 V si 5,5 A(asa tranforma adaptorul, asa am folosit pentru simplitate; am experimentat de altfel si cu incarcator de telefon la 3,7 V si 350 mA si functioneaza, insa mai slab cu aceste 4 placi; am realizat doar cu 2 placi mai mici si cu incarcator de telefon si produce suficient pentru a se putea observa fenomenul si chiar poate fi verificat cu focul din cand in cand). Am folosit un curent de 110 V de unde am alimentat adaptorul pentru ca tot experimentand am observat ca, in timp la 220 V adaptorul de laptop se incalzeste si se poate strica(s-a intamplat odata; pentru 110V am folosit un transformator de la 220V la 110V insa doar pentru a avea o sarcina mai mica ca sa nu se mai incalzeasca adaptorul de laptop; pentru cei care doresc sa incerce ceva asemanator sa se convinga pot alimenta adaptorul direct de la 220 V insa acesta trebuie verificat din cand in cand pentru ca sa nu se incalzeasca prea tare).

Placile le-am gaurit in 2 locuri si am folosit 2 suruburi simple cu piulite. In zona placilor am izolat suruburile cu banda si mici bucati de plastic pentru ca sa nu existe contact intre placi si suruburi. Nu am tinut cont de o distanta anume intre placi desi la celulele performante distantele intre placi si alte aspecte trebuiesc bine realizate si respectate pentru a avea un randament cat mai mare. Legaturile dintre fire sunt cat se poate de simple. Placile le-am grupat cate 2 atfel: 2 pe exterior cu o sarcina electrica si celelalte 2 in interior cu sarcina electrica opusa. Am procedat astfel pentru ca sa se produca oxihidrogen mai mult pe mijloc intre placi.

Am dat aceste explicatii pentru a opri din start comentariile rauvoitoare si ironiile celor care au tendinta de a le face. Experimentul l-am realizat in primul rand pentru cei care nu au auzit sau nu au vazut niciodata exeprimente cu oxihidrogen si nu pentru cei care au mai multa sau mai putina experienta in domeniu si cunosc despre ce e vorba. Am considerat ca astfel, aratand ceva foarte simplu si in acelasi timp nepericulos(de aceea am folosit 12V; singurul risc ar fi totusi faptul ca din ce am inteles, din cauza reactiei chimice de corodare a placilor de aluminiu si din cauza sarii de bucatarie(NaCl) se produce o alta sare de clorura care este cat de cat toxica daca este inhalata mai mult timp; avand insa in vedere faptul ca gazele respective se ridica rapid in atmosfera unde se realizeaza experimentul nu ar fi un risc daca s-ar tine o usa sau fereastra deschisa si nu s-ar experimenta un timp prea indelungat). Precizam insa faptul ca nu fortam pe nimeni sa realizeze un experiment asemanator. In cazul in care va decideti sa experimentati riscurile si responsabilitatea sunt ale dumneavoastra.

Mai vrem sa va prezentam un calcul pe care l-am realizat impreuna cu un mecanic profesionist in legatura cu ceea ce se intampla in interiorul unui motor diesel(se poate deduce si la cel pe benzina aproximativ la fel, o diferenta fiind faptul ca motorul pe benzina functioneaza la turatii mai mari). Am luat ca exemplu un motor diesel in 4 timpi deoarece se pare motorul diesel se preteaza cel mai bine la oxihidrogen, posibil din cauza ca oxihidrogenul insusi nu are putere calorica prea mare ci produce mai mult un fel de explozie/implozie care genereaza mai mult compresie(principiul de funtionare al motorului diesel) decat ardere

JavaScript is disabled!
To display this content, you need a JavaScript capable browser.


Astfel am considerat ca un motor in 4 timpi(cu cele 5 etape: admisie, compresie, aprindere, explozie, evacuare) si cu 4 pistoane(o turatie a axului cotit este realizata in 2 etape-semirotatii de catre 2 pistoane impreuna pe rand) are la o viteza de 100km/ora aproximativ 2500 turatii/min. Daca luam un consum aproximativ de 7 L/100 KM avem urmatoarele calcule:
• La o ora de functionare cu viteza de 100km/ora si respectiv 2500 turatii/min rezulta: 2500 turatii x 60 min = 150 000 turatii/ora
• Avem astfel 150 000 turatii la consumul de 7L
• 150 000 turatii/ 7000 ml = 21,42 turatii/ 1 ml
• 21,42 turatii/ 2 pistoane la turatie completa = 10,71 turatii de piston, ceea ce inseamna 21,42 de semituratii sau aprinderi ale fiecarui piston
• 1 ml/ 21,42 turatii de piston = 0,04 ml pentru fiecare turatie, ceea ce inseamna 2 semituratii ale 2 pistoane si rezulta 0,02 ml pentru fiecare aprindere a oricarui piston
Imaginati-va cat de putin combustibil este necesar pentru a realiza o turatie a motorului. Este necesar doar 0, 02 ml pentru fiecare miscare a unui piston x 2 pistoane(pentru o turatie completa) = 0,04 ml pentru o turatie. Daca mai suntem atenti si la timp ar veni 2500 turatii/ 60 sec = 41,66 turatii/sec iar 1ml(1 ml/ 21,42 turatii de piston) de combustibil s-ar cosuma in aproximativ jumatate de secunda. Cu toate ca este foarte putin se stie ca randamentul motoarelor este undeva la 30%.

Dar de ce am facut acest calcul? Imaginati-va faptul ca introducandu-se oxihidrogen la combustie acesta va aduce reduceri substantiale de combustibil, reclamate de multe ori a fi de peste 50%, si chiar se poate ajunge la folosirea doar a oxihidrogenului ca si combustibil(multi oameni au revendicat aceasta in trecut iar mai multi demonstreaza aceasta in zilele noastre, aducand multe dovezi pe internet). Daca analizam un pic dezvoltarea tehnologica din zilele noastre, aceasta se bazeaza aproape in mare parte pe motoare de diferite dimensiuni folosite la diverse utilaje, masini, generatoare electrice, avioane, trenuri, vapoare, etc. Ne putem da astfel seama ca o solutie de moment, pentru viitorul apropiat si poate cel indepartat este acesata tehnologie a oxihidrogenului. Multi oameni renumiti in trecut si din zilele noastre au afirmat ca apa va fi combustibilul viitorului. Vedem bine ca aceasta tehnologie care foloseste apa probeaza spusele lor. Sa speram ca vom putea utiliza de acum inainte cat mai mult aceasta si la randament cat mai mare. Cu toate ca nu este overunity sau perpetuum mobile aceasta tehnologie este cea mai rentabila momentan si cea mai ieftina, utilizand doar apa si soda caustica, plus materialele pentru celula. In rest daca se realizeza, asa cum au afirmat multi si demonstrat, functionarea motoarelor doar pe oxihidrogen vom avea parte de cel mai ieftin combustibil posibil momentan si de ce nu de o anumita revolutie tehnologica si ecologica.